Circul Sidoli

Circul Sidoli a fost primul circ stabil intemeiat pe teritoriul României, fiind construit la Bucuresti in 1874 de Teodor Sidoli pe locul actualei berarii Gambrinus (Hotelul Cismigiu). Circul este distrus de un incendiu in anul 1884, iar Silodi are mai multe tentative de reconstructie. Prima destinatie a circului s-a dorit a fi pe fundatiile actualului Ateneu Roman dar din lipsa de fonduri, proiectul e abandonat.

Pe 25 decembrie 1888, in perimetrul strazilor Politiei si Sapientei (strada ce apare in articolele lui Caragiale) este inaugurata cladirea Circului cu o capacitate de  3.500 de locuri. Daca ar fi sa privim o harta cu Bucurestiul actual, circul s-ar fi aflat in apropierea Bisericii Mihai Voda de acum – via ioanaandalex si jurnalul.ro.

Harta cu pozitionarea Circului Sidoli

Sub oblăduirea bătrânului Sidoli, iar apoi a fiului acestuia, Cezar Sidoli, circul românesc şi-a primenit imaginea, şi-a înălţat iscusinţa la nivel de şcoală, şi-a rafinat tehnica, metamorfozând peiorativul „circari“ în artişti înzestraţi cu aptitudini şi talent. În cele două clădiri permanente din Bucureşti şi Iaşi ale Circului Sidoli s-au format, ori au debutat, o pleiadă întreagă de artişti români de circ: fraţii „patru Dumitrescu“, trapeziştii Stroici, clovnul Toni Mărculescu, George Mateescu – primul nostru dresor de elefanţi, Franz Krateyl, clovnii Ciacanica şi Tonino Milea şi mulţi alţii. Alături de aceştia, în manejul circului evoluau, conform descripţiilor cronicarului ieşean Rudolf Suţu, „[…] Cezar Sidoli, fiul cel mai mare al lui Theodor Sidoli, care făcea pe jockeul, neîntrecut în figurile grele şi primejdioase; Franzini Sidoli, al doilea fiu, jongler de forţă uimind lumea când ajungea la figura cu cele trei revolvere pe care le azvârlea în sus, la o distanţă mare, le prindea pe toate în mâini şi trăgea focurile deodată la toate trei“, dar şi cele patru fiice: Luiza, Serena şi Medeea – amazoane, iar Clotilda – dresoare şi călăreaţă. via historia.ro.

Localul Circului Sidoli de pe strada Politiei – anul 1900 via historia.ro

Incepand din 1908 si pana in preajma primului razboi mondial, Circul Sidoli intreprinde turnee de succes in Ungaria, Austria, Italia, Belgia, Olanda, Elvetia si Germania.

via postcards.delcampe.net

In cartea Brasovul de altãdatã – Sextil Puscariu apare un paragraf  legat de circul Sidoli: Dar circul care m-a impresionat mai mult a fost al lui Sidoli, care avea la Bucuresti un local stabil de zid, în care se tineau pe vremuri adunãrile politice. Cai dresati galopau sau se ridicau pe picioarele dindãrãt, când bãtrânul Sidoli, care purta un barbison ca Napoleon III si mustãti lungi cu vârful ascutit, pocnea din biciul lui lung. In pauze îi vizitam grajdurile tinute curat, ca paharul. Scoalã înaltã de cãlãrie fãcea fiica proprietarului, frumoasa Alma Sidoli, care ne plãcea mai mult când apãrea în tricou trandafiriu si fustulitã de baletistã, sãrind prin cercuri pe care era întinsã hârtie de mãtase. Dintre cei doi frati Sidoli, cel mai mic. Francesco, era jongler cãlare, iar cel mai mare, Cesare, cãlãrea în costum de jocheu fãcând cele mai extravagante figuri. Numai un negru, zidit ca un Adonis, îl întrecea, cãci el sãrea din arenã în picioare pe cal. Odatã, când eram si eu de fatã, a fãcut aceastã sãriturã si Cesare. Atunci negrul, furios, a sãrit peste cal pe bancheta îmbrãcatã în postav rosu ce împrejmuia arena. De acasã auzeam fanfara circului, care se amesteca cu melodiile melancolice ale flasnetelor si cu muzica veselã a bandelor de tigâni ce cântau în fiecare searã la Gambrinus sau la restaurantul Transilvania. Câteodatã veneau si valurile de muzicã de la Pomul Verde, încât nu ne mai puteam orienta ce e muzicã si ce sunt urletele animalelor de la menajerii.

Circul Sidoli

In anul 1902, vedeta circului Cesar Sidoli era germanul Kleppini, care pretindea ca a castigat un duel cu marele Hudini in care fiecare magician era legat cu catusele date de adversar, el fiind singurul care a reusit sa scape. Cand a auzit cu ce se lauda acest impostor, marele Houdini a venit in Douseldorf (unde era circul Sidoli), a urcat pe scena si i-a intins lui Kleppini un set de catuse pe care germanul nu a reusit sa le deschida desi s-a prelungit programul spectacolului. Mai multe detalii pe docs.vortex, network54.

Evenimentele din Primul Razboi Mondial dar si moartea lui Cezar Sidoli ( în 1919) au dus la decaderea interesului petru spectacolul oferit de circul Sidoli. Clădirea şi-a schimbat întrebuinţarea, manejul a fost înlocuit cu ringul de box, aplauzele dedicate graţiei amazoanelor şi cutezanţei acrobaţilor s-au transformat în vacarmul suporterilor fapt care a culminat in august 1932 cu demolarea cladirii circului.

Pâna dupa al doilea Razboi Mondial, artistii de circ au participat  la diverse spectacole improvizate, multe organizate la târguri si iarmaroace.

Am gasit cateva afise cu spectacolele Circului Sidoli din Germania sau Austria via antiquepool.at si ak-ansichtskarten.de

Interesant e ca la circ se putea intra plătind biletul cu o mâţă sau un căţel pentru masa fiarelor din menajerie via Călător prin secolul XX – Memorii de Crişan TOESCU.

Circul Regal Român – Cesar Sidoli – 1900 via delcampe.net

In cadrul spectacolului oferit de Circul Sidoli au avut loc  primele demonstraţii de lupte profesioniste sub conducerea francezului Doublier care a dat şi primele lecţii particulare in 1892 via frl.ro.  In anul 1907, sala circului Sidoli din Iasi este amenajata si transformata in prima sala de cinematograf din Romania, in care se puteau face proiectii cu caracter permanent  via wiki, ipedia.ro. De numele circului se leaga si primul patinoar artificial din tara via timeoutbucuresti.ro

Caleasca – Director Cesar Sidoli – 1903 – via .delcampe.net

Cel mai cunoscut clovn roman a ramas Victor Mono Ciacanica. Originar din Cernavoda, Ciacanica a ramas orfan la 7 ani si a plecat in Italia cu Circul Reussieri. A colindat prin toata Europa si a jucat ca echilibrist, trapezist si clovn. In 1940 se intoarce in tara si lupta, ca sindicalist, pentru drepturile circarilor. Joaca mai ales in faimosul Circ Sidoli. In 1959 a fost decorat cu „Ordinul Muncii”.

Circus Cesar Sidoli 1908 via ebay.com

Alte circuri care au avut reprezentatii in Bucuresti sunt: Circul lui Huttermann (care a ars in 1883), Schull si al lui Schuchmann. Circul Hüttermann, iar mai apoi Circul Suhr au functionat incepand cu anul 1871 intr-o constructie masiva din lemn, pe vechiul amplasament al Hanului Constantin Voda, unde este acum Muzeul National de Istorie (fost Palatul Postelor). Constructia improvizata din lemn, modesta ca arhitectura, a fost darâmata în anul 1877, terenul viran rezultat prin disparitia cladirii a fost cunoscut sub numele Piata Constantin Voda.

Circul Cesar Sidoli via delcampe.co.uk

Circul Cesar Sidoli via delcampe.co.uk

Ultima cotitură de mare importanţă în evoluţia circului dezvoltat pe teritoriul ţării noastre este reprezentată de înfiinţarea Circului de Stat  (prin achizitionarea Circului Krateyl de catre stat), în anul 1954, situat pe Bd. Nicolae Bălcescu, cam pe locul actualului Teatru Naţional Bucureşti. Instalat iniţial în localul fostului circ al lui Emil Krateyl, Circul de Stat din Bucureşti îşi va desfăşura activitatea, din anul 1961, în aceeaşi clădire în care funcţionează şi astăzi sub denumirea de Circul Globus Bucureşti. Ridicat la nivel de artă, circul simbolizează astăzi nu doar una dintre reprezentaţiile eficace de divertisment, ci şi un eveniment elevat, realizat cu complexe montări scenografice şi coloane sonore de excepţie, constituind mărturia unor adevărate virtuozităţi tehnice şi estetice. via historia.ro

Leokadia von Walberg – Circul Sidoli – 1912 via delcampe.net

Leokadia Von Walberg via worthpoint.com

Programul circului in anul 1911- 1912:

Programul Circului Sidoli – Stagiunea 1911-1912 via Cartofilie Romaneasca

alt poster:

Program circ – 1912

În Piața Unirii din Iași a existat un Circ Sidoli.

via Cartofilie Romaneasca

7 decembrie 2011 | Categories: Bucuresti, Din Cartier, Interesant, Pics | Tags: bucharest, bucuresti, bucuresti vechi, Circul Sidoli | 2 comentarii