Arde Moara lui Assan
mai multe pe orasul.ro
Palatul regal
Mai multe pe mnar sau rezistenta.net
Circul Sidoli
Circul Sidoli a fost primul circ stabil intemeiat pe teritoriul României, fiind construit la Bucuresti in 1874 de Teodor Sidoli pe locul actualei berarii Gambrinus (Hotelul Cismigiu). Circul este distrus de un incendiu in anul 1884, iar Silodi are mai multe tentative de reconstructie. Prima destinatie a circului s-a dorit a fi pe fundatiile actualului Ateneu Roman dar din lipsa de fonduri, proiectul e abandonat.
Pe 25 decembrie 1888, in perimetrul strazilor Politiei si Sapientei (strada ce apare in articolele lui Caragiale) este inaugurata cladirea Circului cu o capacitate de 3.500 de locuri. Daca ar fi sa privim o harta cu Bucurestiul actual, circul s-ar fi aflat in apropierea Bisericii Mihai Voda de acum – via ioanaandalex si jurnalul.ro.
Sub oblăduirea bătrânului Sidoli, iar apoi a fiului acestuia, Cezar Sidoli, circul românesc şi-a primenit imaginea, şi-a înălţat iscusinţa la nivel de şcoală, şi-a rafinat tehnica, metamorfozând peiorativul „circari“ în artişti înzestraţi cu aptitudini şi talent. În cele două clădiri permanente din Bucureşti şi Iaşi ale Circului Sidoli s-au format, ori au debutat, o pleiadă întreagă de artişti români de circ: fraţii „patru Dumitrescu“, trapeziştii Stroici, clovnul Toni Mărculescu, George Mateescu – primul nostru dresor de elefanţi, Franz Krateyl, clovnii Ciacanica şi Tonino Milea şi mulţi alţii. Alături de aceştia, în manejul circului evoluau, conform descripţiilor cronicarului ieşean Rudolf Suţu, „[…] Cezar Sidoli, fiul cel mai mare al lui Theodor Sidoli, care făcea pe jockeul, neîntrecut în figurile grele şi primejdioase; Franzini Sidoli, al doilea fiu, jongler de forţă uimind lumea când ajungea la figura cu cele trei revolvere pe care le azvârlea în sus, la o distanţă mare, le prindea pe toate în mâini şi trăgea focurile deodată la toate trei“, dar şi cele patru fiice: Luiza, Serena şi Medeea – amazoane, iar Clotilda – dresoare şi călăreaţă. via historia.ro.
Incepand din 1908 si pana in preajma primului razboi mondial, Circul Sidoli intreprinde turnee de succes in Ungaria, Austria, Italia, Belgia, Olanda, Elvetia si Germania.
In cartea Brasovul de altãdatã – Sextil Puscariu apare un paragraf legat de circul Sidoli: Dar circul care m-a impresionat mai mult a fost al lui Sidoli, care avea la Bucuresti un local stabil de zid, în care se tineau pe vremuri adunãrile politice. Cai dresati galopau sau se ridicau pe picioarele dindãrãt, când bãtrânul Sidoli, care purta un barbison ca Napoleon III si mustãti lungi cu vârful ascutit, pocnea din biciul lui lung. In pauze îi vizitam grajdurile tinute curat, ca paharul. Scoalã înaltã de cãlãrie fãcea fiica proprietarului, frumoasa Alma Sidoli, care ne plãcea mai mult când apãrea în tricou trandafiriu si fustulitã de baletistã, sãrind prin cercuri pe care era întinsã hârtie de mãtase. Dintre cei doi frati Sidoli, cel mai mic. Francesco, era jongler cãlare, iar cel mai mare, Cesare, cãlãrea în costum de jocheu fãcând cele mai extravagante figuri. Numai un negru, zidit ca un Adonis, îl întrecea, cãci el sãrea din arenã în picioare pe cal. Odatã, când eram si eu de fatã, a fãcut aceastã sãriturã si Cesare. Atunci negrul, furios, a sãrit peste cal pe bancheta îmbrãcatã în postav rosu ce împrejmuia arena. De acasã auzeam fanfara circului, care se amesteca cu melodiile melancolice ale flasnetelor si cu muzica veselã a bandelor de tigâni ce cântau în fiecare searã la Gambrinus sau la restaurantul Transilvania. Câteodatã veneau si valurile de muzicã de la Pomul Verde, încât nu ne mai puteam orienta ce e muzicã si ce sunt urletele animalelor de la menajerii.
In anul 1902, vedeta circului Cesar Sidoli era germanul Kleppini, care pretindea ca a castigat un duel cu marele Hudini in care fiecare magician era legat cu catusele date de adversar, el fiind singurul care a reusit sa scape. Cand a auzit cu ce se lauda acest impostor, marele Houdini a venit in Douseldorf (unde era circul Sidoli), a urcat pe scena si i-a intins lui Kleppini un set de catuse pe care germanul nu a reusit sa le deschida desi s-a prelungit programul spectacolului. Mai multe detalii pe docs.vortex, network54.
Evenimentele din Primul Razboi Mondial dar si moartea lui Cezar Sidoli ( în 1919) au dus la decaderea interesului petru spectacolul oferit de circul Sidoli. Clădirea şi-a schimbat întrebuinţarea, manejul a fost înlocuit cu ringul de box, aplauzele dedicate graţiei amazoanelor şi cutezanţei acrobaţilor s-au transformat în vacarmul suporterilor fapt care a culminat in august 1932 cu demolarea cladirii circului.
Pâna dupa al doilea Razboi Mondial, artistii de circ au participat la diverse spectacole improvizate, multe organizate la târguri si iarmaroace.
Am gasit cateva afise cu spectacolele Circului Sidoli din Germania sau Austria via antiquepool.at si ak-ansichtskarten.de
Interesant e ca la circ se putea intra plătind biletul cu o mâţă sau un căţel pentru masa fiarelor din menajerie via Călător prin secolul XX – Memorii de Crişan TOESCU.
In cadrul spectacolului oferit de Circul Sidoli au avut loc primele demonstraţii de lupte profesioniste sub conducerea francezului Doublier care a dat şi primele lecţii particulare in 1892 via frl.ro. In anul 1907, sala circului Sidoli din Iasi este amenajata si transformata in prima sala de cinematograf din Romania, in care se puteau face proiectii cu caracter permanent via wiki, ipedia.ro. De numele circului se leaga si primul patinoar artificial din tara via timeoutbucuresti.ro
Cel mai cunoscut clovn roman a ramas Victor Mono Ciacanica. Originar din Cernavoda, Ciacanica a ramas orfan la 7 ani si a plecat in Italia cu Circul Reussieri. A colindat prin toata Europa si a jucat ca echilibrist, trapezist si clovn. In 1940 se intoarce in tara si lupta, ca sindicalist, pentru drepturile circarilor. Joaca mai ales in faimosul Circ Sidoli. In 1959 a fost decorat cu „Ordinul Muncii”.
Alte circuri care au avut reprezentatii in Bucuresti sunt: Circul lui Huttermann (care a ars in 1883), Schull si al lui Schuchmann. Circul Hüttermann, iar mai apoi Circul Suhr au functionat incepand cu anul 1871 intr-o constructie masiva din lemn, pe vechiul amplasament al Hanului Constantin Voda, unde este acum Muzeul National de Istorie (fost Palatul Postelor). Constructia improvizata din lemn, modesta ca arhitectura, a fost darâmata în anul 1877, terenul viran rezultat prin disparitia cladirii a fost cunoscut sub numele Piata Constantin Voda.
Ultima cotitură de mare importanţă în evoluţia circului dezvoltat pe teritoriul ţării noastre este reprezentată de înfiinţarea Circului de Stat (prin achizitionarea Circului Krateyl de catre stat), în anul 1954, situat pe Bd. Nicolae Bălcescu, cam pe locul actualului Teatru Naţional Bucureşti. Instalat iniţial în localul fostului circ al lui Emil Krateyl, Circul de Stat din Bucureşti îşi va desfăşura activitatea, din anul 1961, în aceeaşi clădire în care funcţionează şi astăzi sub denumirea de Circul Globus Bucureşti. Ridicat la nivel de artă, circul simbolizează astăzi nu doar una dintre reprezentaţiile eficace de divertisment, ci şi un eveniment elevat, realizat cu complexe montări scenografice şi coloane sonore de excepţie, constituind mărturia unor adevărate virtuozităţi tehnice şi estetice. via historia.ro
Programul circului in anul 1911- 1912:
alt poster:
În Piața Unirii din Iași a existat un Circ Sidoli.
Arcul de Triumf – Zilele Bucurestiului
Cu ocazia implinirii a 552 de ani de la prima atestare documentară a Bucurestiului au loc o serie de evenimente: Arcul de Triumf poate fi vizitat in weekend, după următorul program: - Sâmbătă, 17 septembrie, între orele 16 – 22 - Duminică, 18 septembrie, între orele 14 – 18. Vizitatorii vor avea ocazia să admire patru expoziţii: “Marea Unire de la 1 Decembrie”, “Legiunea Voluntarilor Români în Italia 1918-1919″, “Heraldica Marilor Familii Boiereşti” şi “Marele Război al Reintregirii”, alături de Arcul de Triumf în Imagini. Centrul vechi al Bucureştiului va fi organizat un va fi animat de muzică live, acrobaţii, mimă, teatru de stradă, spectacole cu picioroange şi costume, într-un festival dedicat promovării turistice a oraşului, denumit "Bucureşti - metropola vie", care se va desfăşura de vineri de la ora 12,00, până duminică noaptea. Sâmbătă, 17 septembrie şi duminică, 18 septembrie pe strada Franceză, din Centrul Istoric, va avea loc prima Gala Folk You, de la Bucureşti. Pe scena din Piaţa Constituţiei, sâmbătă vor urca zeci de artişti. Va fi o combinaţie între muzica clasică şi muzica pop. Participă Orchestra Nationala Radio, Big Band-ul Radio, Corul Festivalului, soprana Valentina Naforniţă, tenorul Marius Manea, trupa Direcţia 5, soliştii Monica Anghel, Cornel Ilie şi Lora. Invitatul special al concertului este Bogdan Ota, tânărul pianist român care a cucerit Norvegia după emisiunea „Norske talente". Duminică seara, locaţia se va transforma în „Piaţa îngerilor", printr-un spectacol inedit adus din Franta de Compania de teatru de stradă Les Studios de Cirque. via b365.realitatea.net si http://festivalulcentruluivechi.ro/
Bucharest – what to see – next
Mi-am facut o lista cu ce sa vizitez in anii urmatori in frumoasa noastra capitala (de multe locuri nici nu stiam ca exista pana acum cateva zile) .
Muzee
1. Muzeul de Arta Nationala (Arta Veche Apuseana ) prof. dr Nicolae Minovici – minovici.ro si romaniaexplorer.com
2. Muzeul National Filatelic – muzeulfilatelic.ro
3. Muzeul Theodor Aman – mediafax.ro
4. Muzeul Sarii – metropotam.ro
5. Muzeul Pompierilor – Foisorul de Foc – cimec.ro
6. Muzeul de Arta Vasile Grigore – muzeul-vasile-grigore.ro
7. Muzeul Militar National – mapn.ro si wiki
8. Muzeul C.F.R. – info si poze
9. Muzeul Ţăranului Român – muzeultaranuluiroman.ro, wiki
10. Muzeul Theodor Pallady – bucuresti.romaniaexplorer.com
11. Muzeul National de Arta Contemporana (MNAC) – in incinta Casei Poporului – mnac.ro
12. Muzeul National al Aviatiei Române – roaf.ro
13. Cimitirul Bellu – wiki
14. Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu – astro-urseanu.ro
15. Muzeul National de Arta – mnar.ro
16. Muzeul CEC
17. Muzeul BNR
18. Muzeul Bucurestiului – Palatul Șuțu – muzeulbucurestiului.ro
19. Muzeul de istorie al comunitatii evreiesti (Templul Unirea Sfântă) – photoexplorers.net
Palate
1. Palatul Cesianu- Racoviță – ziarul financiar
2. Palatul Ghica Tei – palatul-ghika.ro
3. Palatul Cantacuzino (Muzeul George Enescu) – wiki si georgeenescu.ro
4. Palatul Elisabeta – familiaregala.ro
5. Palatul Bragadiru – www.colosseum.fr
6. Palatul Nunțiaturii Apostolice a Sfântului Scaun – monumenteromania.ro
7. Palatul Știrbei din Buftea – domeniulstirbey.ro
Biserici
1. Biserica Trei Ierarhi, Colțea – monumenteromania.ro
2. Biserica Armenească – metropotam.ro
3. Biserica Luterană – metropotam.ro
4. Biserica Italiană – timp-liber
5. Biserica Bucur – biserica-bucur.ro
6. Biserica Zlătari – crestinortodox.ro
7. Biserica Sf. Eftimie (Fundeni) – info
8. Biserica Mihai Vodă
9. Biserica Sf. Ioan Nou dintre blocuri – a fost translatata la distanta de 23 de metri – metropotam.ro
10. Biserica Cașin – crestinortodox.ro
11. Biserica Radu Vodă –manastirea-radu-voda.ro
12. Biserica „Înălțarea Domnului” Domnița Bălașa și Monumentul Domniței Bălașa- monumenteromania.ro
13. Templul Coral – wiki
Parcuri
1. Parcul Modrogan – jurnalul.ro
2. Parcul Circului – wiki
3. Parcul Florilor din Pantelimon – 24fun si 4run.ro
4. Parcul Cișmigiu
5. Parcul Herăstrău
6. Parcul Carol
Alte zone de interes
1. Casa Monteoru- Catargi – timp-liber
2. Casa Alexandru Dimitriu si cavalerul de aramă – Str. Episcop Radu nr. 29. – articol
3. Casa de pe Biharia – articol
4. Blocul Zodiac – metropotam.ro
5. Circul Globus – circulglobus.ro
6. Crematoriul Cenușa – bucurestiinoisivechi, skytrip
7. Templul de la Lacul Morii – orasulpebicicleta.ro
8. Academia Română – acad.ro si wiki
9. Scoala Centrală – metropotam si romanialibera
10. Complexul Lebăda – metropotam.ro
11. Grădina Capitol pe Constantin Mille – metropotam.ro
12. Strada Xenofon – metropotam.ro si ici-colo.ro
13. Castelul Vlad Țepeș – zona Parcul Carol – once.ro
14. Statuile Giganții, Fântâna George Grigorie Cantacuzino si Institutul Meteorologic (Casa Bosianu) din parcul Carol – wiki
15. Moscheea (geamie) de la Eroii Revoluției construita după modelul celei din din Parcul Carol – photoexplorers.net, hai-la-bord
16. Fântâna Miorița
17. Zona Mântuleasa – zf.ro
18. Zona Traian și Calea Călărașilor – link
Sau puteți folosi programul Android gratuit – Bucuresti Calea Victoriei sau Bucuresti Centrul Vechi – mai multe pe turistinbucurestiro
Alte informatii:
apmnir.ro
wikipedia.org
muzeulbucurestiului.ro
miculparis.ro
pmb.ro
Magazinul Voaleta
Pe strada Str. Lipscani Nr. 77 la intersectia bulevardului IC Bratianu cu strada Lipscani gasiti Magazinul Voaleta.
Construit in anul 1890, magazinul Voaleta a suferit de-a lungul timpului o serie de renovari, ultima fiind finalizata in anul 2005. In urma acesteia s-a refacut integral structura de rezistenta a imobilului in prezent fiind expertizat pentru gradul 8 seismic. In urma reabilitarii, magazinul Voaleta se prezinta cu aceleasi detalii de fatada datand din 1890 dar cu o configuratie interioara moderna adaptata cerintelor prezentului. Materialele folosite la renovare sunt in concordanta cu statutul cladirii de monument istoric: piatra compozita granit, parchet de trafic, lambrisari cu lemn la tavan si la interiorul fatadei, mana curenta din fier forjat. via monumenteromania
Clădirea îngustă cu trei etaje, al cărei front stradal nu măsoară mai mult de 4 m, cu faţada alcătuită din vitrine uriaşe e fostul Magazin Voaleta, construit pe la 1890, demolat integral şi apoi reconstruit prin 2005. Pe locul acestor clădiri existase cel mai vechi han neguţătoresc al Bucureştilor, construit pe la începutul celui de-al XVIII-lea veac. Hanul purta numele unui anume Zamfir, ajuns staroste de neguţători pe la 1700. Un secol mai târziu hanul ajunsese în proprietatea Mănăstirii Sărindar care îl dăduse în arendă către diverşi negustori. Hanul a rezistat aici multă vreme, fiind demolat abia în 1935. via bucurestiulintrozi.ro
mai multe pe bucurestiulintrozi.ro , voaleta.ro , monumenteromania.ro
Pegas Bike
mai multe pe alx.achim