Zona National Arena

Zona Piata Muncii mai este cunoscuta si sub numele Bariera Vergului pentru ca aici (pana in anii ’50)  era una din cele 14 bariere care serveau ca punct vamal, stabiliment de achitare a taxelor si impozitelor, ca post de control sanitar unde se actiona ca ambulatoriu pentru organizarea campaniilor de eradicare a unor epidemii si, nu în ultimul rând, ca unitate de urmarire a infractorilor din mahalalele orasului.

Intr-o gravură în metal (colorată manual) din sec. XVIII este prezentat un punct de control de la Portile Bucurestiului

Bariera Bucurestiului via muzeulnationalalhartilor.com

Bariera delimita Bucureștiul de comunele din jurul sau si pe masura ce perimetrul orasului se extindea, bariera se muta, astfel încât întâlnim denumirea de Bariera Vergului nu numai la capătul Căii Calarașilor, ci si la actuala statie de metrou Costin Georgian si în preajma magazinului Cora Pantelimon. via cartierele bucurestiului

Bucurestiul de odinioara via bucuresci

Titlul Vergului vine după numele unui paharnic grec: Vartolomei Vergu, Vergo sau Virgo, dupa unii, care a trait in secolul 18 și a avut ranguri înalte la curtea lui Cantacuzino, dar si la cea a lui Brancoveanu, de mare portar la 1693 si mare paharnic (avea grija de bautura domnului, iar în împrejurari deosebite sau la sarbatori îl servea personal pe domn, gustând bautura înaintea acestuia pentru a se convinge ca nu este otrăvită) îndeletnicire pe care a detinut-o timp de aproximativ doi ani, între 1695 si 1697. A avut mai multe misiuni diplomatice, a dobândit moșii și avere, a fost conducător de lucrari publice, ceea ce justifica faptul ca o zona ii poartă numele. via sfantacruce.ro

Când au venit comunistii la putere, Bariera Vergului s-a transformat in Piata Muncii, denumire “intărită” si de bulevardul care incepe de aici, bulevardul Muncii (actual Basarabia) si mai tarziu, de statia de metrou cu aceeasi denumire. E posibil ca numele de muncii sa fi fost preluat de la Ministerul Muncii care avea sediul in zona Vatra Luminoasa sau de la cinematograful/magazinul de la parterul actualului club de lângă metrou.
Piata a fost redenumita Eudoxiu Hurmuzachi după numele unui fost istoric, politician si patriot de origine greaca, care a luptat pentru drepturile românilor din Imperiul Habsburgic.

Piata Muncii in 1989 via tramclub.org

În zona stadionului national puteti observa:

1. Ateneu si Cinema Vergu (Muncii) – a fost un ateneu popular cu cinema (1939), unul din cele 6-8 existente in fiecare sector al Bucurestilor (vezi Enc.Romaniei – Gusti). Acolo se tineau cursuri si conferinte, erau expozitii si tot felul de spectacole. Acesta deservea Cartierul Muncitoresc Vatra Luminoasa si probabil este opera arhitectului Marcel Iancu. via grup arhitectura 
Acum este sediul clubului de manele Million Dollars – poza hotnews. Despre cinema mai puteti citi pe stelian-tanase.ro 

Ateneu si Cinematograf Vergului inainte de construirea metroului

Piata Muncii (Vergului) via danvartanian

Statuia din intersectie (care o reprezinta pe Venus si pe Cupidon) apare pe coperta cartii Bariera Vergului (Viata unui băiat de Bucuresti) de Gheorghe Parusi. Pentru cei interesați, am găsit pe compania.ro un pdf cu cateva paragrafe din aceasta carte.
Povestea acestei statui, sub numele Venus (sau Naiada) din Piata Muncii, este descrisa si in cartea Victoriei Dragu Dimitriu – Povesti cu statui si fantani din Bucuresti  spusa mai intai de pictorita Lili Pancu: „In rondul de la mijlocul rascurcii de la Piata Muncii au pus o statuie, o Venus mica .. si au vopsit-o cu email de cratita .. , o figurina de fonta, o nimfa sau insasi zeita frumusetii. Reprezenta o femeie care se piaptana, in timp ce un prunc cu o infatisare de cupidon standard ridica mainele spre ea, cerand sa fie luat in brate. Acea statuie era de fapt o statueta-fântână, piesă de serie, din aceeasi sursă cu Diana din Cismigiu sau cu Ovidiu, cel vazut de George Potra in Lipscani, iesita din atelierele de tip Sauvageot”.
Tot in acesta carte se pomeneste de un articol din Romania Libera in care se face referire la  Nimfa sau Naiada pierduta: „In 1939 Uzinele Comunale Bucuresti au realizat Fantana cu  pelicani din Strada Sabinelor, azi disparuta si Femeia cu copilul de la Bariera Vergului. Aceasta din urma a fost distrusa partial la construirea pasajului Muncii dar recuperata de Regia Generala de Apa Bucuresti (ICAB) si montata in strada Drumetului nr. 19 unde poate fi admirata  si astazi„. Victoria Dragu Dimitriu l-a gasit la sediul Apa Nova (atunci Uzina Comunala Bucuresti) pe  George Vintila, cel care in 1985 a descoperita statuia in mijlocul daramaturilor de la Bariera Vergului. Eroul nostru a dus-o cu tractorul la vechiu sediu al Uzinelor Comunale Bucuresti si cu ajutorul directorului de atunci, ing. Emilian Beloia, a curatat-o si instalat-o in curtea Apa Nova.
O statuie care seamana izbitor cu cea descrisa mai sus si care apare in lista de monumentelor-statui din sectorul 2 sub numele „FÂNTÂNA DECORATIVĂ CU NIMFA ŞI AMORASI” este amplasata in Parcul Tei. Pe site-ul ampt.ro gasim anul de amplasare: 1932 si numele celui care a sculptat-o: L.L. Ducel insa cum Parcul Tei a fost amenajat pe cursul raului Colentina in anul 1948 cred ca aceasta statuie desi construita in 1932, a fost mutata in acest parc mult mai tarziu. Tot pe site-ul ampt.ro apare urmatoarea descriere: ansamblul are ca element principal statuia unei nimfe deasupra unui bazin susţinut de 4 tritoni. De remarcat faptul că fântâna a fost turnată în fontă la Paris între anii 1931-1932, în celebra turnătorie creată în 1823 şi condusă de timp de mai multe generaţii de familia Ducel. Turnătoria Ducel era specializată în fontă ornamental-artistică, fiind remarcată încă din primele decade ale secolului al XIX-lea.

Mai jos aveti 2 poze, una cu statuia care a fost in Piata Muncii via Bariera Vergului de Gheorghe Parusi si poza care apare pe siteul ampt.ro.

Fantana de la Bariera Vergului via Gheorghe Parusi

Ar fi interesant daca statuia din Lacul Tei ar fi mutata in Piata Muncii, acolo unde a fost montata initial.

2. Spitalul Victor Gomoiu – dupa terminarea primului razboi mondial, doctorul Victor Gomoiu pune bazele unui spital la marginea orasului, loc criticat inclusiv din cauza lipsei unei surse de apa accesibile.

Planurile initiale au fost facute de arh Gheorghe Simotta – cunoscut pentru Palatul Patriarhiei, Biserica Schitu Darvari,precum si imobilele din strada C.A.Rosetti nr. 19, Bdul Magheru 31, imobilul de la intersectia Bdului Dacia cu strada Eminescu, din Aleea Modrogan nr. 2 etc.
Spitalul a fost dat în folosinta în anul 1927 (director fiind prof. Victor Gomoiu) si a purtat numele de “Complexul de asistenta medico-sociala de la Bariera Vergului” – avea 10 cabinete, pe specialitati, doua laboratoare, o farmacie si 60 de paturi pentru bolnavi. Spitalul a fost citat ca model de catre Sectia Sanitara a Ligii Natiunilor Unite de la Geneva.
In schimbul fondurilor de la Banca Nationala, CFR, Ministerul Muncii precum si Ministerul Sanatatii, profesorul Victor Gomoiu s-a angajat sa acorde asistenta medicala gratuita angajatilor acestor institutii pe o perioada de 10 ani.
Spitalul a purtat mai multe nume: „Complexul de asistenta medico-sociala de la Bariera Vergului“, apoi Spitalul „Sfânta Elena“. Dupa al Doilea Razboi Mondial s-a numit Spitalul de copii „23 August“ si s-a specializat pe asistenta pediatrica, iar din 1990 se numeste Spitalul Clinic de Copii „Prof. Dr. Victor Gomoiu“.
Inainte de razboi, Victor Gomoiu a figurat în colectivul de redactie al revistei Sezatoarea satului Bumbesti-Jiu alaturi de George Cosbuc si George Dumitrescu, revista în care a publicat mai multe articole legate de medicina în poezia populara româneasca. De altfel, acest subiect îl va dezvolta mai târziu în lucrarile prezentate la Congrese internationale, începutul fiind Congresul de la Oslo din 1928, când a prezentat lucrarea „Medicina populara în România“.
În timpul Primului Razboi Mondial a activat ca medic militar, fiind decorat pentru fapte de eroism. În acele conditii specifice a imaginat o tehnologie si a inventat un dispozitiv pentru efectuarea transfuziilor de sânge.
In 1940 a îndeplinit functia de Ministru al Sanatatii si Ocrotirii Sociale (1940)

via spitalgomoiu.ro  si verticalonline.ro 

3. Biserica Sfintii Imparati Constantin si Elena – a fost zidita pentru parohia „Parcul Calarasi” si a fost infiintata in anul 1938. Primul lacas de inchinaciune al parohiei – un paraclis – a functionat intr-o incapere a Spitalului de Copii „Vergu”, aflat vis-a-vis de actuala biserica, fiind ctitorit de catre intaiul preot paroh, Constantin V. Sarbu, ajutat de doctorul Victor Gomoiu, directorul spitalului.

In iunie 1942, Preotul Constantin Sarbu ii trimite un memoriu maresalului Antonescu in legatura cu ridicarea bisericii din Parcul Calarasi specificand donatiile facute de locuitori: 100.000 caramizi, tigle de la fabrica Kosca, un calorifer etc. dar mai este nevoie de ajutor, asa ca in perioada aprilie – decembrie 1943 s-au alocat 5 milioane lei pentru terminarea bisericii. La subsolul bisericii a functionat si o cantina pentru saraci dar si o biblioteca religioasa de unde credinciosii puteau imprumuta carti. via Biografia lui Constantin Sarbu  pag 645 si crestinortodox.ro.  In cartea  Bariera Vergului se specifica ca bunica maresalului Antonescu locuia pe Calea Calarasilor.

4. Parcul 23 August – „Parcul de Cultura si Sport 23 August“ se întindea pe o suprafata de 60 de hectare si a fost inaugurat la 1 august 1953, la doar cinci luni după începerea lucrarilor, cu ocazia  Celui de-al III-lea Congres Mondial al Tineretului şi al celui de-al patrulea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie.
Acolo era înainte o mare groapa (fosta cariera pentru caramizi) cu un lac în mijloc, unde se organizau târguri si se aduceau masinarii pentru distractii populare ca la Mosi.
Stadionul a fost construit după modelul celui mai mare stadion de atunci din Uniunea Sovietica, Stadionul „Kirov“ din Leningrad. Potrivit proiectantilor, acesta asezare permitea ca tribuna oficiala sa fie umbrita între orele 16.00 si 17.00 , când avea loc majoritatea competitiilor, iar jucatorii aveau soarele în lateral în timpul jocului.

Parcul 23 August via cpaphil.com

La inceput, parcul national a cuprins Stadionul, Turnul de parasutisti si Teatrul de vara, iar ulterior Patinoarul si salile cu bazine de înot.

Stadionul National 23 august 1965 via delcampe.net

Pana în 1990 a purtat denumirea de Stadionul 23 August, dupa care a fost redenumit în Stadionul National „Lia Manoliu”. Înaintea demolarii sale în anul 2007, capacitatea stadionului era de 60.120 de locuri, fiind folosit pentru a gazdui meciuri de fotbal sau rugby, concursuri de atletism sau concerte de muzica pop sau rock.

Intrare stadion 23 august – 1950

Parc 23 august 1967

Turnul de parasutism are 86 de metri in inaltime si 50m in adancime. Pentru a ajunge sus, trebuie urcat pe o scara utilitara, continua, cu 4 opriri pentru repaus (un fel de scaunele metalice sudate de scara si prinse de zid, la fiecare 20 de metri) – poze si detalii pe post-industrial.blogspot.com

Turnul de parasutism – Parc 23 August via http://orasulluibucur.blogspot.com/

Complexul 23 August in 1964 via vederidintrecut.blogspot.com

Teatrul de vara

Teatrul de vara 23 august – 1961 via delcampe.net

Mai multe pe adevarul.ro: link1, link2

5. Vatra Luminoasa – Intrarea dinspre Nord a stadionului se face prin acest cartier.
La 1 august 1906, Regina Elisabeta, susţinută de Regele Carol I şi de înalţi reprezentanţi ai clasei politice a vremii, a fondat Societatea Orbilor din România, for de importanţă majoră în proiectele umanitare ale Reginei, conceput să dezvolte, prin organismul său central şi prin filialele sale, o serie de instituţii în beneficiul adulţilor şi copiilor cu afecţiuni vizuale grave.
Încă de la început, societatea a instituit Azilul Orbilor Vatra Luminoasă şi Şcoala primară pentru orbi Regina Elisabeta pentru funcţionarea cărora s-au construit corpurile de clădiri din Str. Mărcuţa-între-vii nr. 20, azi Str. Vatra Luminoasă nr. 108, Bucureşti.

Vatra Luminoasa la Inaugurare -1938 ? via http://armyuser.blogspot.com

Lucrările la clădirea Fundaţiei Vatra Luminoasă au fost inaugurate cu multă ceremonie de familia regală la 5 octombrie 1908. Regina nu voia doar o instituţie caritabilă, ci şi una economică şi culturală, având un proiect foarte ambiţios.
In Parcul Vatra Luminoasa  era înainte Plantatia de duzi, care servea la cultura viermilor de matase, ca activitate lucrativa pentru nevazatori. Din vechea Plantatie de duzi mai ramasese o bucatica spre capat pâna în 2009, când a fost defrisata total, în favoarea unor investitori imobiliari.

mai multe pe armyuser.blogspot.com , anvr.ro, centrulelisabeta.uv.ro, ocasapezi si bucurestiivechisinoi.ro.

6. Piata delfin – aici s-a dorit construirea unui complex agroalimentar unde trebuia sa functioneze piete publice si o imensa sala de mese, un fel de supermarket  imaginat de conducătorii regimului socialist pentru a centraliza distribuția de alimente, cu timpul au fost numite Cercurile Foamei via wiki, mai multe pe jurnaul.ro poza pe panoramio.com

1976 Soseaua Pantelimon – Piata Delfin via Dan Vartanian (flickr)

7. Uzina Electroaparataj

In partea de nord a stadionului, cu iesire in bdul Pantelimon si bdul Iancului, pana in 2010, a existat Uzina Electroaparataj, principalul producator român de aparataj electric de joasa tensiune si pentru instalatii fiind cunoscuta in perioada comunista pentru produsele trimise la export. Tot în perioada comunista zona avea un interes economic crescut pentru ca existau puncte de lucru al IDMS (Întreprinderea de distribuire a materialelor sportive), institutie prin care românii se puteau înscrie la cumpararea unui autoturism Dacia.

Electroaparataj a fost infiintata in 1948 ca producator de echipament de comutatie de joasa tensiune, prin comasarea societatilor Electroaparataj Andre Prott (infiintata 1947) si Industria Electrica Romaneasca (infiintata 1935). Ulterior societatea a mai inclus fabrica Electrocasnica si intreprinderea Metaga. Electroaparataj a contribuit la conceptia, pregatirea de fabricatie si realizarea altor fabrici cu acelasi profil, printre care: Intreprinderea de Aparataj Electric Titu si Electrocontact Botosani.
Obiectul de activitate al societatii consta in cercetarea, proiectarea si producerea de artiocole de materiale plastice, masini si aparate electrocasnice, aparate neelectrice, aparataj electric de joasa tensiune, echipament de iluminat, echipamente si componente electrice, mecanice si electromecanice si piese pentru acestea; activitati de comert, reparatii, cercetare si testare.

Electroaparataj via etimpu.wordpress.com

Pe locul platformei Electroaparataj se doreste construirea unui mall pe o suprafata de 7 hectare. via adevarul, etimpu, manager.ro

Zvon
In ziarul România Mare am gasit un articol unde se scrie ca celebrul actor evreu Dustin Hoffman s-a nascut în Bucuresti, deasupra cinematografului Munca de la Bariera Vergului link, eu ma indoiesc desi actorul chiar a avut parinti romani via bucharestherald.ro.

Alte poze cu Piata Muncii – etimpu,etimpu2, Platforma Elecroaparataj.

Mai multe informatii despre Bucuresti – dunedenisip